Instrumente muzicale cu puteri magice

Ocarina. Ocarina e un mic instrument de suflat cu gauri datand de prin 10.000 i.d.Hr. Construita in mod traditional din oase, ocarina a ajuns sa fie facuta si din piatra, lemn, plastic ori chiar metal. Cantatul la ocarina e destul de greu, pentru ca se face cu degetele, ca la fluier, iar sincronizarea astuparii si destuparii gaurilor e destul de dificila. Ocarina poate sa aiba forme diferite de animale sau simboluri, monstri si se gaseste chiar si in America Centrala si de Sud. Ele erau folosite pentru a trimite mesaje zeilor sau animalelor, pasarilor, cerului, sunetele lor frumoase fiind foarte bune si pentru relaxare si trimiterea omului intr-un fel de transa. In vremurile moderne, jocurile video au preluat acest instrument si i-au dat puteri foarte mari, putand controla vremea, asigura teleportare sau deschide usi si chiar oferindu-i sansa celui care o avea sa calatoreasca in timp.

Mbira. Originar din Zimbabwe, Mbira este un instrument de cantat, care se tine in mana, datand de acum 1.000 de ani. Constructia sa e destul de bizara, are cutite, bare de metal, un cadrul de lemn si niste sunete foarte ciudate. Shona, cei care l-au inventat, mentineau legatura cu spiritele stramosilor prin acest instrument. Impreuna cu rugaciuni, poezie si cantece, Mbira era cea mai buna cale de a discuta vrute si nevrute cu spiritele. Controlul vremii si invocarea ploilor era facuta tot cu mbira, la fel ca si vindecarea celor bolnavi si alungarea spiritelor rele. Harpa de gura. Este un instrument de metal care are un cadru ce tine un fel de trestie de metal care vibreaza la trecerea aerului.

Tinuta intre dinti, harpa se poate folosi cu ajutorul degetelor, vibratia ei putand sa se schimbe prin schimbarea modului in care se deschide gura si forma acesteia. Originile sale se pare ca sunt chinezesti, insa in varianta europeana sau asiatica se pare ca a aparut prin secolul XIII. Se folosea in ritualuri religioase si in incantatii in Mongolia si in cadrul triburilor siberiene, vindecand bolile si inducand o transa puternica. In Malaezia si Indonezia se folosea pentru a comunica cu natura, pasarile, pentru a realiza o conexiune cu natura, cu plantele, fiind foarte buna pentru alungarea melancoliei si supararii, tristetii.