Energici, ambitiosi, motivati de nevoia de independenta combinata cu dorinta de a aplica lucrurile invatate in facultate, din ce in ce mai multi studenti incep sa isi caute un job inca din primii ani de facultate. Daca este bine sau rau, greu de spus, insa cu siguranta aceasta initiativa a lor este privita din mai multe perspective.
In fiecare an, studentii se vad pusi in fata unei dileme care le poate marca atat parcursul profesional, cat si planurile personale: sa accepte un job inca din timpul facultatii sau sa se concentreze exclusiv pe studiu?
Un motiv pentru care multi studenti decid sa se angajeze in timpul facultatii este nevoia de a suplimenta bugetul acordat de parinti, dar si dorinta de a-si valorifica timpul liber. Totodata, necesitatea de a construi un CV care sa le creasca sansele de angajare dupa absolvire indeamna ca studentii sa opteze pentru un job in timpul anilor de studiu.
Astfel, un studiu indica faptul ca in SUA, aproximativ 77% dintre studenti lucreaza, in Marea Britanie procentul fiind de 62%. Pana si in China, anul trecut 68% dintre studenti aveau un job.
Cum stau lucrurile in Romania? Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, Rectorul Academiei de Studii Economice declara ca mai mult de jumatate dintre studentii de la ASE muncesc, procentul la nivelul intregii tari situandu-se undeva in jurul a 40-50%.
Intrebarea este cum vad profesorii acest lucru? Sunt studentii sustinuti in aceasta alegere? Iata o prima opinie: “Ca profesori, nu prea avem cum sa luptam cu aceasta situatie. Totusi, incercam sa le explicam ca atata vreme cat sunt la scoala, prioritatea lor ar trebui sa fie studiul si nu jobul”, afirma un profesor din cadrul unei universitati de top din Bucuresti, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Un alt motiv pentru care profesorii din tara noastra nu sustin munca in timpul facultatii sunt absentele acumulate: “Exista o mare goana dupa experienta, indiferent in ce domeniu ar fi, si de aici decurge si absenteismul nu doar de la seminar sau de la curs, ci mai ales din biblioteca.” declara un asistent universitar. La aceasta problema vine in ajutor solutia job-urilor part-time, insa profesorii vin cu un argument si in acest sens:” Cei mai multi dintre cei care se angajeaza fie nu se multumesc cu un part-time din pricina banilor, fie nu il cauta indeajuns de mult si atunci se angajeaza cu norma intreaga. Educatia si pregatirea profesionala a respectivului student au de suferit.”
Observam, deci, o reticenta a profesorilor din Romania cu privire la decizia studentilor de a munci in timpul anilor de studiu, insa acest lucru nu inseamna ca este o viziune generala.
In schimb, sistemele educationale din strainatate adopta o alta perspectiva. Campusurile universitare sunt concepute pentru a genera locuri de munca part-time, astfel in multe dinte ele peste 80% din angajati sunt studenti. Spre exemplu la Universitatea din Richmond, SUA, profesorii sunt cei care incurajeaza tinerii sa isi gaseasca un job, sprijiniti fiind de un Career Development Center. Aici studentii isi pot gasi cu usurinta internship-uri pe perioada verii, pe un salariu minim de $8/ora. In plus, universitatea asigura consultanta personala celor care nu reusesc sa isi gaseasca singuri un job. Toate aceste servicii sunt gratuite si orientate catre dezvoltarea studentilor.
In Danemarca, una din tarile cu taxe de scolarizare 0, a avea un job ca student este mai mult decat un lucru natural, este o nevoie. Tinerii sunt obisnuiti sa lucreze de la 16 ani in supermarketuri, ca baby-sitteri, barmani, ospatari sau sa imparta ziare. Necesitatea primului job part-time apare datorita costurilor ridicate. Cu toate acestea, salariul minim este de 7€/ora. Cadrele universitare au dezvoltat, ca si in SUA, programe prin care studentii sa ia contact cu firmele inca din primii ani de facultate prin stagii de practica si vizite.
De cealalta parte, firmele cauta forta de munca „proaspata”, avand deschidere fata de studenti si fiind dispusi sa ofere traininguri de specializare acestora. Un mare impediment de care se lovesc studentii straini este limba nativa. Desi in cultura daneza a avea un job din adolescenta este un lucru natural, ai mult mai multe oportunitati daca esti vorbitor de limba daneza. Fiind o tara cu un specific aparte care gazduieste peste 150.000 studenti straini, majoritatea universitatilor ofera consultanta. Astfel tinerii iau contact cu legislatia, impozitele si implicit cu firmele daneze in cadrul unor workshopuri sustinute de oameni care lucreaza in domeniile abordate.
Dorinta de a pune in aplicare ceea ce facultatea ne invata este prezenta in fiecare student. Indiferent de fusul orar sau de cultura din care fac parte, dorinta de independenta economica ii indeamna sa isi caute un job, insa provocarea consta in a-ti alege momentul oportun pentru a face acest pas.