Universul personal spune de cele mai multe ori povestea oricarui om. Toate acele elemente mici, fara semnificatie aparent, toata dezordinea aparenta, toate accesoriile, felul in care ne decoram casa, felul in care ne coloram peretii, daca optam sau nu pentru mobile, pentru stilul minimalist sau clasic in mobilier… totul ii da celui care ne patrunde lumea personala o idee despre ceea ce suntem. Daca avem sau nu carti in casa…
Si apropos de asta, e uimitor in cate case nu exista carti… am vazut case frumoase nou construite, superbe, cu finisaje de calitate, cu sticla multa, marmura multa, materiale noi, moderne, designuri sofisticate, dar nimic nu parea sa personalizeze aceste case, desi erau locuite. Cred si am crezut dintotdeauna ca fiecare casa ar trebui sa aiba carti, ca fiecare om ar trebui sa citeasca ceva carti, macar rar, macar lecturi necesare, basic… Sunt esentiale pentru formarea oricarui om, pentru cultura generala, pentru imaginatie, pentru modul de a percepe lumea, pentru felul de a gandi, pentru perspective… N-as putea gasi nici macar un singur dezavantaj in carti, in a citi, cu exceptia desigur a cartilor proaste, a siropurilor de dragoste, dar pana si acelea au avantajele lor, pentru anumite categorii. Nu cred ca poti trai intr-o casa fara carti, iar in momentul in care intru in casa cuiva care nu are carti (si nu ma refer la colectiile cartonate, cu litere aurii, vandute odata cu unele ziare, care sunt puse in rafturi doar ca sa dea bine), imi pun semne serioase de intrebare legat de acele persoane.
La fel si despre persoanele care afiseaza tot timpul o casa bec, fara obiecte personale, fara fir de praf, fara tablouri, fara obiecte decorative… Nu gasesc nici macar un singur indiciu al personalitatii celui care locuieste o astfel de casa, ci doar mister, lipsa de creativitate si de personalitate.