În casa noastră predomină răcelile. Andreea a fost răcită bocnă, cu tot tacâmul – chit că mai era și altceva ce o măcina, iar eu o iau ușor pe urma ei. Suntem fericiți, ea- pentru că are motiv să nu meargă la facultate, eu- pentru că mi-am câștigat inspirația. Și nu numai.
În ultima vreme, am analizat modul în care oamenii își spun păsul. Știm prea bine că la un moment dat, sigur, sută la sută, se întâmplă ceva. E chiar culmea să nu, face parte din veatsa noastră. Și ce faci, ai nevoie de un prieten.
Suni un prieten. Vine pretenu. Și începi, vezi că…la la la…nuj she.
Când ți-e lumea mai dragă, când crezi că te poți descărca…auzi o frază fulger. E exact ce nu ai vrea să auzi. Începe el. Și prima propoziție e ”dar ce, crezi că eu nu am pățit? Și eu am pățit, dar mai grav…și să vezi:…”.
Păi măi, dacă eu te chem să îmi plâng necazul pe umărul tău, taci dracului și ascultă-mă!!! Adică eu vreau să mă cain până la sfârșit, știi, să fiu eu numărul uno, și mă iei cu problemele tale? Apăi mai degrabă mă lipsesc! Eu vreau să fiu important, vreau să mă asculți și să mă sfătui, nu să îmi impui, colac peste pupăză, din problemele tale peste ale mele și să iasă borș mexican! Nu mersi!
Trebuia să o fac, pentru că este ceea ce se face în general. Minunat, tuz pe măta, că eu te chem să mi-o descarc, iar tu mi-o încarci mai tare. Data viitoare șă știi, că decât să faci asta, ori mergi și plătești un psiholog care sigur te ascultă, sau bocești într-un colț de pernă și trece și altfel. Se poate, trebuie doar să o luăm alternativ.
Dacă nu te simți parte din această categorie a oamenilor interesanți și cu dureri peniene, lasă comment. Dacă nu, oricât de rău aș părea, las-o moartă.
În ultima vreme, am analizat modul în care oamenii își spun păsul. Știm prea bine că la un moment dat, sigur, sută la sută, se întâmplă ceva. E chiar culmea să nu, face parte din veatsa noastră. Și ce faci, ai nevoie de un prieten.
Suni un prieten. Vine pretenu. Și începi, vezi că…la la la…nuj she.
Când ți-e lumea mai dragă, când crezi că te poți descărca…auzi o frază fulger. E exact ce nu ai vrea să auzi. Începe el. Și prima propoziție e ”dar ce, crezi că eu nu am pățit? Și eu am pățit, dar mai grav…și să vezi:…”.
Păi măi, dacă eu te chem să îmi plâng necazul pe umărul tău, taci dracului și ascultă-mă!!! Adică eu vreau să mă cain până la sfârșit, știi, să fiu eu numărul uno, și mă iei cu problemele tale? Apăi mai degrabă mă lipsesc! Eu vreau să fiu important, vreau să mă asculți și să mă sfătui, nu să îmi impui, colac peste pupăză, din problemele tale peste ale mele și să iasă borș mexican! Nu mersi!
Trebuia să o fac, pentru că este ceea ce se face în general. Minunat, tuz pe măta, că eu te chem să mi-o descarc, iar tu mi-o încarci mai tare. Data viitoare șă știi, că decât să faci asta, ori mergi și plătești un psiholog care sigur te ascultă, sau bocești într-un colț de pernă și trece și altfel. Se poate, trebuie doar să o luăm alternativ.
Dacă nu te simți parte din această categorie a oamenilor interesanți și cu dureri peniene, lasă comment. Dacă nu, oricât de rău aș părea, las-o moartă.