First part of a beautiful life.

Nu am o introducere. Introducerile sunt pentru cand ma prezint. Pentru ca in orice post trebuie o introducere, iar pentru mine introducerile inseamna ce inseamna, am sa ma prezint. Numele nu il spun, nu ar mai avea farmec…e un nume frumos, totusi. Inafara de numele meu, imi plac alte lucruri la mine, probabil pentru ca eu nu sunt eu, dar tot voi afla candva. Am niste ochi caprui expresivi si cele mai frumoase buze pe care le-am vazut. Am talentul de a ramane in mintea ta, oricine ai fi. Am o minte deschisa si sunt invidiata de cel putin o persoana pentru asta. Am un potential pentru orice lucru necunoscut, si aici incepe povestea mea.

Ma trezesc de multe ori cu ganduri ce mi se par desprinse din visul de azi noapte. Sau din filmul de aseara, sau din piesa pe care am ascultat-o foarte mult ieri dupamasa. Inca am acel potential. Sunt oameni care vor sa fie ca si mine, sau eu. M-am trezit ieri cu respectiva stare de rahat. STAREA DE RAHAT. Imi intuneca viata, dar nu si planurile pentru viitor. Stiu ca va fi mai mult decat e. Si o stiu nu doar pentru ca vreau sau sper. O stiu asa, ca o stiu!

Ma voi trezi intr-o camera in cluj, plina cu postere cu IAMX, pe care tipa cu care voi sta le va fi lipit fara stirea mea. In regula, oricum nu stam prea mult in casa, desi tipul arata cam ciudat, ma face sa ma holbez la el si sa am ganduri cum aveam intr-a 11a, ganduri aiurea. Dar, la naiba, n-am tare mult timp. O sa plec spre facultate, pe drum o sa intalesc o multime de prieteni care ma iubesc. La cursuri e distractie mare, totusi, astept seara cand incepe viata, sau invatatul, ma rog, tot mai bine decat messenger. Net nu avem, si nici nu ne trebuie, pentru ca inca am potentialul ala. O sa imprumut masina cuiva intr-o noapte la 2, si o sa plec la mare, asa, de kiki.