Am un motan - o panarama de motan care cum apare si dispare. Stau intr-o garsoniera mica, de vreo 28 de metri patrati si nu stiu zau unde se asunde cand se asunde. Face niste figuri de iti ia mintile. Ca o iubitoare a blanoaselor ce ma aflu, si nu doar feline ci si caini, rozatoare si asa mai departe mi-e imposibil sa nu ma distrez la maxim cand face asta micu tot felul de scheme. Ca doar e al meu si-l iubesc.
Lumea zice ca am innebunit cu motanul meu, ca parca prea exagerez. Lumea nu prea stie sa inteleaga iubirea asta fata de animale, ca pentru un om. Mi-e ca un copil sincer, numai ca are blana. Cand il vad ca intra in dulap si sta acolo ca prostu, nu zice nimic, cand il vad ca imi ia chilotii si fuge cu ei prin casa, ca se bate singur in oglinda sau mai stiu eu ce, cum sa nu imi vina sa il manac de tare ce-l ador.
Iar cand dispare ma si sperii ca a iesit pe geam si s-a aruncat. E pui nastrusnic si nu prea stie multe, dar invata!
Uite motanu - nu-i motanu! cand ti-e lumea mai draga sare pe tine in somn si te ameteste, ca pui o fi el, dar e hranit bine si are o anumita gruetate de simti ca o bila de 8 kile ti-a zacut pe stomac. Ca sa nu mai zic ca seara avem program de strans jucariile, ca altfel nici nu poti dormi noaptea. Motanul meu Yuri, (trebuie sa ii pun un nume rusesc ca e un albastru de Rusia, abandonat pe la ghena de gunoi, de pui mic, de cineva, si adus de noi in casa) este cel mai frumos cadou pe care l-am primit de ziua numelui. si nu ii lipseste gratia rase insa nici nebunia varstei.
Cred ca niciodata nu am fost mai indragostita de u astfelde animal si sicner gasesc motive tot mai mult pe zi ce trece. Am gasi to legenda care explica clar cum si de ce este atat de iubita rasa Albastru de Rusia:
<<< Una dintre vechile legende rusesti povesteste ca la nasterea unei printese, la marginea patului ei au venit sapte zane pentru a-i darui fiecare in parte cate un cadou. Prima a daruit-o pe micuta printesa cu un spirit neinfricat, a doua i-a dat o inima loiala, a treia zana i-a predestinat ca va fi toata viata ei supla si frumoasa, a patra i-a ursit ca fiecare miscare a ei va fi plina de gratie si vraja, a cincea a spus ca va purta numai argint, matase si catifea, a sasea zana i-a facut cadou doua smaralde mari, stralucitoare, deosebit de frumoase, iar a saptea i-a ursit printesei ca va gasi prieteni peste tot in lumea larga. s-a intamplat, insa, din pacate pentru micuta printesa, ca zanele sa fie foarte tinere si lipsite de experienta si in loc sa lase darurile langa copila, le-au pus in cosuletul de langa patul ei, unde statea ghemuita o pisicuta - ea fiind in final beneficiarul acestora. Iata deci explicatia folclorului rus pentru deosebita frumusete si caracterul exceptional al Albastrelor de Rusia! >> sursa - eva.ro
Cum sa nu iubesti un astfel de dar de la zane?!